Medicamente pentru atacuri de panică

Articol realizat de redacția Creative Art Copywriting cu informații din surse deschise. Acest articol nu a fost revizuit de un specialist. 

 

Atacul de panică este reprezentat prin apariţia bruscă a  unui episod de frică intensă şi anxietate. Frica majoră a celui care traversează un astfel de episod este frica de moarte. Consideră că un anume context, respectiv cel în care apare panica, îi poate pune viaţa în pericol. Simptomele sunt destul de impresionante şi violente, punând persoana în cauză într-o situaţie dificilă şi greu de gestionat.

În primul rând pulsul se accelerează alarmant şi se instalează o durere în piept. O altă senzaţie extrem de neplăcută este cea care face persoana în cauză să simtă că pierde controlul asupra propriului corp şi asupra minţii. Pare că s-ar detaşa de lumea înconjurătoare, aspect destul de greu de remediat sau ignorat, mai cu seamă când se traversează un astfel de episod pentru prima dată.

Apare un tremur general, senzaţia de greaţă, ameţeala, transpiraţii abundente alternate cu frisoane, dureri de cap, un dezechilibru total.

Cauza exactă a apriţiei atacurilor de panică nu este cunoscută, însă sunt contexte care sigur favorizează apariţia acestora. Un sistem nervos zdruncinat şi dezechilibrat este baza sigură a traversării unor episoade de panică intensă, în care o persoană pare că nu mai poate înţelege şi accepta lucrurile fireşti cu care s-a confruntat întotdeauna fără probleme. Atacul de panică nu este nebunie, este practic un scurtcircuit la nivelul legăturilor şi percepţiilor efectuate la nivelul creierului. Omul nu mai poate percepe realitatea aşa cum o făcea înainte, însă sunt de durată scurtă şi se pot trata.

O persoană care a suferit pierderea cuiva drag sau care a traversat un timp de suferinţă fizică şi psihică accentuată, o persoană care s-a cufundat într-o oboseală cronică sau care este sub un tratament medicamentos dur, este predispusă apariţiei atacurilor de panică. Nemulţumirea, tristeţea, durerea, suferinţa, în general trăirile negative sunt mediul prielnic apariţiei unor astfel de stări.

Apariţia atacurilor de panică poate fi favorizată şi de anumite obiceiuri nesănătoase, cum ar fi alcoolul şi tutunul în exces sau consumul de droguri.

Factorul genetic pare a avea şi el un cuvânt de spus. Cei ai căror părinţi au manifestat astfel de stări, au mari şanse de a traversa şi ei episoade de panică.

Atunci când atacurile de panică se repetă, există riscul de a manifesta şi tulburări legate de panică.  Apar astfel tot felul de fobii, persoana în cauză asociind atacul de panică unui anumit context.

Atacul de panică în urma căruia nu apare nicio tulburare de panică, se poate asocia doar cu anxietatea.

Odată ce s-a traversat un astfel de episod, şi mai cu seamă dacă s-a şi repetat şi a început să declanşeze tulburări de panică, se impune un consult medical de specialitate, în urma căruia se va stabili exact dacă este vorba de atacuri de panică sau există alte afecţiuni cu simptome asemănătoare.

Dacă nu există nicio altă afecţiune, atunci se poate începe procesul de tratare a persoanei în cauză. Întâlnind pentru prima dată astfel de probleme, cel afectat are dreptul de a afla toate modalităţile prin care se poate interveni asupra acestei tulburări.

Informarea corectă este cheia reuşitei.

Tratarea atacurilor de panică se poate aborda din mai multe perspective. Se poate apela la psihoterapie, tratament naturist, tehnici de reflexoterapie şi presopunctură, şedinţe de bioenergie, schimbarea modului de viaţă şi a alimentaţiei, însă există şi medicamente pentru atacuri de panică.

Medicamentele pentru atacurile de panică vizează mai multe aspecte şi pot interveni pe mai multe paliere. Trebuie ştiut faptul că nu oricine se poate trata medicamentos, însă acest lucru îl stabileşte doar un medic neurolog sau psihiatru, ţinând cont de istoricul medical al  pacientului  şi de testările pe care le aplică acestuia. De asemenea trebuie ştiut faptul că medicamentele pentru atacuri de panică au capacitatea de a preveni un atac şi de a reduce numărul acestora, pot ţine sub control simptomele şi severitatea acestora, pot reduce anxietatea dar nu pot anula frica. Această teamă nejustificată este întipărită în gândirea subiectului respectiv, fapt ce poate fi remediat doar prin consiliere psihologică. Sunt persoane care aleg terapeuţi  psihologi pentru a-i ajuta să descifreze şi să schimbe tiparul gândirii, însă sunt şi persoane care consideră că un ajutor mai mare pot primi de la parapsihologi, aceştia având înclinaţii mai profunde în ceea ce priveşte radiografierea minţii şi sufetului unei persoane chinuite de stări de panică şi anxietate, ajutând la aflarea poziţiei acesteia într-un context anume care a generat dezechilibrul.

Dintre  medicamentele pentru atacuri de panică cel mai des prescrise sunt antidepresivele. Acestea sunt prescrise doar de către medic şi se eliberează numai pe baza reţetei. Medicul stabileşte o grilă prin care sunt administrate şi urmăreşte îndeaproape modificările pe care le traversează pacientul. Dacă în termen de 6, 8 săptămâni acestea nu au niciun efect, se pot schimba şi se poate reface o altă schemă de administrare.

Rolul antidepresivelor este acela de a creşte concentraţia unuia sau mai multor neurotransmiţători pe care nervii de la nivelul creierului îi folosesc pentru a realiza intercomunicarea la acest  nivel.

Neurotransmiţătorii asupra cărora acţionează aceste medicamente sunt norepinefrina, serotonina şi dopamina. Astfel există mai multe tipuri de antidepresive printre care:

-inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei şi noradrenalinei, antidepresive care prezintă cele mai puţine efecte adverse

-inhibitorii recaptării norepinefrinei şi dopaminei, antidepresive cu urmări secundare din punct de vedere sexual

-antidepresive triciclice, cu efecte adverse asupra sistemului digestiv

-inhibitorii de monoaminoxidază, aceste reacţionând în combinaţi cu anumite alimente şi având multe efecte adverse

Alte medicamente pentru atacurile de panică ce pot fi prescrise doar de către medic sunt benzodiazepinele. Acestea sunt medicamente sedativ-hipnotice-tranchilizante, folosite în tratarea anxietăţii şi insomniei provocate de diverşi factori. Cele cu efect anxiolitic sunt cele mai indicate pentru combaterea rapidă, însă pe termen mai lung sau mai scurt  a simptomelor  atacurilor de panică.

Benzodiazepinele acţionează asupra unui receptor de la nivelul celulelor creierului care activează un neutrotransmiţător numit acid gama-amino buritic cu rol sedativ. Eliberarea acestui acid să senzaţia de relaxare, calm şi induce somnul.

Administrarea acestui tip de medicamente pentru atacurile de panică se face cu mare prudenţă. De regulă se introduc progresiv, pentru o perioadă scurtă de timp şi se întrerup regresiv. Riscul administrării acestor medicamente este acela că pot da dependenţă şi pot influenţa calitatea vieţii. Prezintă o serie foarte mare de contraindicaţii şi impun o anume conduită alimentară, putând interacţiona cu anumite produse.

Niciunul dintre medicamentele pentru atacuri de panică nu vor fi combinate cu alcool în nicio situaţie.

Abuzul acestor medicamente este extrem de nociv, putând pune chiar viaţa în pericol. Din acest motiv vor fi respectate cu stricteţe prescripţia şi indicaţiile medicului.

Printre  semnele creşterii nejustificate a dozei  de medicamente de acest tip se pot manifesta  cefaleea, anxietatea majoră, insomniile, anorexia, slăbiciunile musculare, ameţela, confuzia, somnolenţa, vedera înceţoşată, incoerenţa vorbirii, lipsa coordonării.

Medicamentele pentru atacurile de panică nu pot anula frica, ci pot doar preveni apariţia unui atac de panică  şi ţine sub control simptomele specifice. Pentru vindecarea totală a acestei probleme este obligatorie combinarea tratamentului medicamentos cu psihoterapia, cu schimbarea modului de gândire şi de percepere a realităţii. Doar astfel tiparul gândirii poate reveni la normal.

Nu strebuie neglijat aspectul autosugestiei. Mare parte din atacurile de panică sunt induse de însăşi persoana în cauză, al cărei psihic este serios zdruncinat. Cu multă tărie se poate apela la revers, inducându-se starea de bine prin gânduri limpezi şi clare care ilustrează normalitatea, echilibrul şi lipsa oricărui motiv care ar genera teamă. Aceste gânduri vor bloca producerea scurtcircuitelor chimice de la nivelul creierului.

Tot autosugestia este cea prin care lucrează efectul placebo. Dacă unei persone în plin atac de panică i se administrează o simplă bombonică sau o pastilă de zaharină, asigurând-o că este un medicament care o ajută, în câteva minute persoana se va simţi foarte bine, convinsă fiind că medicamentul a fost foarte bun, de fapt, gândurile deschise spre vindecare producând blocarea simptomelor.

Organismul unei persoane care face atacuri de panică are mari carenţe de magneziu, vitamina B6 sau acizi graşi omega 3. Pentru a suplini aceste goluri care afectează în mod major sistemul nervos şi activitatea la nivel cerebral, este indicat a se administra suplimente bogate în magneziu, acizi graşi omega 3 şi vitamina B6.

Pentru cei care decid a nu apela la un tratament medicamentos sever, există şi varianta puţin mai lentă în rezultate, a tratamentelor naturiste. Se poate apela la comprimate din plante care au proprietatea de a calma şi relaxa, cum ar fi sunătoarea sau roiniţa, sau  la pudra de rădăcină de valeriană sau de ginseng indian. Medicamentele pentru atacuri de panică pe bază de plante sunt mai puţin agresive cu organismul, prezintă mai puţine efecte adverse , însă rezultatul unui astfel de tratament este vizibil după mai mult timp.

Pentru a se vindeca de atacuri de panică, persoana în cauză trebuie să le accepte, să le înţeleagă, să ceară ajutor, să accepte ajutorul şi să urmeze tratamentul pentru care a optat. Atacurile de panică se pot vindeca, apelând la tratamentul potrivit, la multă voinţă şi dorinţă şi accesând gândirea pozitivă.

 

 

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on email
Share on facebook
Distribuie 0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *